Aşe, Feri.

Alt banc, nu vreau să fac discriminare sau ceva:
Un ungur pe nume Feri (sau cum s-o scrie) dă foc la o benzinărie. După câteva zile un prieten îl întreabă:
-De ce ai dat foc la peco, mă Feri?
-Păi dară acol' aşe scrie: Aşe, Feri, dă foc! (A SE FERI DE FOC)

Scuze că pun doar bancuri în ultima vreme, nu mai am idei şi chef. Dacă ai vreun request sau vreo sugestie, întră la pagina contact şi zi-mi ce vrei să vezi scris. :*

Ştii bancul cu...? partea 2.

Am fost azi cu nişte prieteni prin oraş şi am inventat bancuri ca în postul trecut.
DISCLAIMER: Îmi cer scuze anticipat pentru limbajul obscen din post. Dacă eşti pocăit din ăla ce nu agreezi înjurăturile, warning, nu citi postul.


 Ştii bancul cu Tudor?
Tu dormeai când am violat-o pe mă-ta.


 Şti bancul cu Marin?
M-ar interesa mă-ta.
Dar cu Sorin îl ştii?

Ştii bancul cu...?

Îmi cer scuze anticipat pentru limbajul obscen din post. Dacă eşti pocăit din ăla ce nu agreezi înjurăturile, warning, nu citi postul. 


 Ştii bancu' cu dulapu'?
Du la pulă tot ce poţi.


 Ştii bancu' cu iarba?
Iar bag pula-n gura ta.

Bancul cu peştili.

Intră două curve într-un restaurant select. Vine ospătarul şi le întreabă:
- Cu ce vă pot servi?
- Păi, ce ne oferiţi? răspunde una.
- Ăăă... Ştiu! Vă place peştele?
- NU, CĂ NE BATE!!

...adică peşte din ăsta.

Reportaj de după Apocalipsă/Cum aşa? ep. 7

M-am trezit azi dimineaţă, m-am uitat la ceasul telefonului: 10:32. M-am uitat la dată să văd dacă nu cumva am sărit înapoi cu vreo 10 ani, câteva secole sau în viitor. Nu, era tot 22 mai. Pornesc televizorul, o ştire pe un post oarecare, nu dau nume: "Apocalipsa - O farsă reuşită!" bine'nţăles, pentru ăia care au crezut-o.
Cum m-am manifestat eu înaintea marelui sfârşit? Păi, înainte să ies de pe mess, le-am spus persoanelor cu care vorbeam că mi-a părut bine să le cunosc, i-am făcut pe plac lui Cristi şi am şters videoul cu Apologize, am mai ascultat o dată Seize the day, că erau versuri cu Or die regretting the time you lost sau And I'm too young to worry şi I hand you immortal life, but will it be forever?, mi-am verificat mail-ul, le-am zis tuturor noapte bună şi am adormit gândindu-mă că ce am făcut era degeaba, dar no, să intru şi eu în pielea personajului ce se teme că o să moară în 4 ore.
Când m-am trezit şi am verificat că a fost o noapte normală, n-o păţit nime' nimic, am început să râd în hohote, că mă gândeam la tanti asta ce penibil se simte ea acuma, în dimineaţa asta, ştiind că o stat trează degeaba şi s-o plimbat pe la tăte televiziunile numa aşa, şi acuma tăt pământu' râde de ea. =))

Şi că tot nu am pus întrebări de mult, răspunde şi la astea, că nu te doare mâna.
1. Tu ai chiar crezut că vine sfârşitu' în noaptea trecută?
2. Ce părere ai despre cei care o crezut?
3. Când crezi că chiar va veni apocalipsa?

Frustrant ep. 8 - Douăşuna a lu' mai: ApocaLipsă de logică.

Poate e ultimul post pe blog, poate eşti ultimul prost pe blog, cine ştie?
Că dară azi îi apocalipsa, sfârşîtu' lumii, finiş, caput, 2012 anticipat, azi la ora 18:00 în SUA trebe să-nceapă apocalipsa. Adică vin cutremure şi plouă cu căcaţi şi tătă lumea moare. Sau poate tătă lumea pică-ntr-un abis de penis. Sau ne înecăm toţi cu nucă de cocos. Şi cică trebe s'ajungă, dacă nu pierde cursa, şi în România la ora 4 la noapte.
Corect nu ar fi să lovească aşa puternic piste tăt de-odată? Sau îi ceva sfârşit cu arme de criză? Sau cum adică, dice vine aşa sacadat? Că doară nu-i ploaie de pe Bârgău, să tăt coboare până tăt coboară. Dar dacă îi ca ploaia de pe Bârgău, am noroc, că azi era negru ceru' tăt tăt şi credeam că vine mare furtună de-mi ţiuie, dar o ocolit curtea mea.
Dacă vine şi apocalipsa şi ocoleşte curtea mea şi o să rămân singurul băiat din Univers?
Şi cine crede în asta? Mă, personal nu cred, da' dacă vine la noapte, oricum n-o să mă umplu de caca, că voi fi dormind în casă. Adică, vreau să adorm până la 4, dacă tot vine, să nu mă doară.
Şi dacă vine, lumea ar fi tristă că n-o apucat să-şi facă treburile. Adică, singurul fericit ar fi Obama că o crăpat Bin Laden. Că doară, spaniolii nu îşi vor câştiga şi termina revoluţia până la noapte, ruşii n-or ajunge iar prima putere mondială până la noapte, Rromânia n-o să scape de corupţie vreodată până la noapte, iar eu n-o să-mi iau chitară electrică până la noapte.
Şi cine o scos-o? Din câte ştiu eu, unui baptist din America i-o ieşit aşe socoteala, că cică pe 21 mai 2011 tătă lumea primeşte trei de X şi pleacă spre o lume mai bună. El şi-o calculat un calendar mai chior care se sfârşeşte cu 21 mai, azi. La o adică, doar un lucru mai e de zis, dacă viaţa s-ar termina acuma, viaţa mea până în momentul de faţă a fost frumoasă, cu bune şi cu rele. Oricum nu o să se gate, părerea mea.
Şi aşe, ca curiozitate, ce aţi fi vrut să faceţi şi n-aţi apuca dacă s-ar sfârşi azi lumea? (fără chestii obscene, je vous en prie).

Călătorii şi caiete desenate. :)

Am fost zilele trecute cu tata în excursie. Şi am văzut o casă în care trăiau ţîgani. Şi iată ce minunăţie de casă!

Şi că ziceam de caiete personalizate, am pozat caietul lui Emy. Voi câte logo-uri puteţi număra?

Cum e cu prietenii buni.

Bă, voi v-aţi gândit vreodată ce diferenţă e între comportamentul cu un prieten vechi, bun, căruia îi spui orice şi îţi spune orice, şi comportamentul cu un prieten formal, sau în cazuri, musafir.

Exemplul 1: Vine la tine acasă. Când intră un prieten formal, zici "nu te descălţa!", "ce serveşti?", "scuze de dezordinea din cameră" şi începi să povesteşti cu el despre chestii banale.  Când vine un prieten foarte bun, îi deschizi uşa şi-l dai în mă-sa, facă ce-o vrea. În cele din urmă o să-ţi ceară apă, iar răspunsul e pe măsură: "No mă p*lă, ce eşti lenes? Da' ridică-ţi curu' şi ia-ţi, că doară ai mâini!". Şi te-apuci  să vorbeşti chesti seriosase cu el/ea, cine cu cine mai umblă, care şi-o mai rupt gâtu' cu biţa, joci cu el/ea jocuri şi chestii.

Exemplul 2: Dacă mergi tu la el/ea în vizită, să zicem. La cineva "străin" stai pe locul tău, mai arunci o privire pe pereţii din jur, întrebi politicos unde e toaleta. Dacă mergi la un prieten foarte bun, regulile sunt simple: faci ce vrei. Fie că e sau nu de acord, că de, sunteţi prieteni buni. La un moment dat îi zici că mergi la baie, şi-apoi te duci la frigider, iei ceva de mâncare că ţi foame, şi îi aduci şi lui/ei. Nu se supără că şi pe el îl chinuiau maţele. Te uiţi ce diplome mai are, câte stickere şi-o mai lipit pe birou şi tot ce poţi face.

Exemplul 3: Mergeţi prin oraş, da? Şi începeţi să vorbiţi. Involuntar, prietenul cel mai bun o să facă o glumă, fie ea naşpa sau nu. Tu o să-i zici, pentru că îţi permiţi, "dute-n p*la mea mă" sau "să te f*t", în semn de respect, în niciun caz că ai vrea să-l jigneşti. Cu prieteni formali, nu îţi permiţi nici măcar să faci glume, dapăi să mai le şi  comentezi.

Ş-apoi, voi aţi observat (băieţii mai ales) că organul genital masculin este, în cele din urmă, un apelativ foarte folosit cu cei mai buni prieteni? Şi nu doar ăsta. Că dacă-l strigi "bă p*lă/m*ie/pi*dă/f*tai/coi" nu se supără, şi din reflex îţi va răspunde poate la fel, sau poate cu specii de animale gen "ce-i mă boule/vacă/mistreţ/dihor/sconcs/jită". Şi aşa conversaţi. Şi dacă-l trimiţi acolo de unde s-au întâlnit gameţii masculini cu cei feminini şi s-a format prima celulă din el, începe să râdă, nu se supără. La fel e şi cu pumni, picioare, palme, deşi răspunsul nu va întârzia să apară. Cu prieteni noi, încă nu îţi permiţi. Dar dacă vă îmţelegeţi bine, îţi vei peemite în curând...

Tu cum te petreci cu prietenii buni? :)

Prima mea animaţie.

Mă, o început să-mi placă să fac animaţii în Paint şi Movie Maker, şi am făcut una. Ştiu că e scurtă, dar am lucrat vreo 5 ore la ea, şi e prima, deci îmi place. Sper să vă placă şi vouă.

Video nou: Parodie după XP.

Mă, ştiţi clipurile celea cu parodii la Windows, când îs OS-uri fake şi dau erori şi crapă? No, mă plictiseam ş-am făcut şi eu unul. Iată-l-ai:

Super Mario

Da, azi fac teoria lui Mario, dacă vrei o citeşti, dacă nu, nu. Eu unul am fost înzestrat cu darul de a-l iubi pe Mario. [Mario @ Wikipedia]

Cum am aflat eu de Mario? Când am împliit 3 ani am primit o consolă Sega MegaDrive, cunoscută între noi, şi ca joc pe televizor, că de, eram mici. Acolo am jucat prima dată pe Mario şi alte jocuri, va fi un post şi despre jocurile de cartuş. Involuntar, m-a prins febra Mario, care m-a lăsat cu câţiva ani în urmă. Involuntar am învăţat trivia Mario, doar jucând jocuri cu el. Aşa că spun totul doar din memoria mea.

Wario şi Waluigi

Ce e Mario? Mario e un instalator italian mic, care trebuie să omoare monştri din Regatul Ciupercilor (n.r. Mushroom Kingdom). El mai are un frate pe care-l cheamă Luigi. Majoritatea jocurilor cu Mario au acelaşi plotline: prinţesa Peach (numită în primele jocuri Toadstool) este răpită de un dragono-dinozaur mare, Bowser sau de fii lui, şi ţinută într-un castel. Mario, vrând s-ajungă la inima prinţesei, se aventurează pentru a o salva. Mario a apărut pentru prima dată în 1981 în jocul de arcadă Donkey Kong, de unde a şi început să o salveze pe prinţesă, însă nu se numea Mario, ci Jumpman. Apoi a trecut la Mario Bros, Super Mario Bros (1985), Super Mario Bros. 2 (1987), care a fost varianta Americană a jocului japonez pentru Famicom 'Doki Doki Panic', deci japonezii au avut un alt Super Mario Bros 2, pe care americanii îl cunosc sub numele de 'SMB: The Lost Levels'. Apoi Super Mario Bros 3 (1990), Super Mario World (1991), Super Mario World 2, în care Yoshi, un dragon mic îl găseşte pe bebe Mario şi trebuie să-l ducă în siguranţă la părinţii lui. Deci, practic, îl joci pe Yoshi. Apoi Super Mario 64, pentru Nintendo 64, în 1996. Au mai urmat spin-off-uri ca Mario Tennis, Mario Golf, Mario Kart, Super Smash Bros. (Brawl şi Melee). Dar eu zic doar ce se ţine de firul principal al poveştii, cu prinţesa. A urmat în 2002, odată cu lansarea Gamecube-ului, Super Mario Sunshine, dar nu l-am jucat, nuştiu ce e. Desigur că au fost jocuri foarte multe cu Mario. Doar cele originale, făcute de Nintendo, nu hack-uri sau flash-uri sunt peste 100 în care să apară Mario în ele. Bineînţeles că Mario trebuie să aibă un duşman, o sosie malefică, şi şi Luigi trebuie. Aşa că în anii '90, Nintendo a creat două personaje exact opuse fraţilor Mario. Wario şi Waluigi. Wario era un italian gras şi mic, iar Waluigi unul înalt şi slab, cam aşa, ca Ceapă cu mustaţă, pentru cei care cunosc. :)) Bine, mai pot spune o grămadă despre joc, ştiu toţi monştri ăia mici după nume, toate power-up-urile, fiecare ce face dar nu mă complic. În schimb, am încercat de la Super Mario Bros. pentru NES (Nintendo Entertainment System, prima consolă Nintendo) până la New Super Mario Bros. Wii majoritatea jocurilor. 

Şi nimeni nu cred că nu ştie celebrul "It's-a me, Mario!"

Extra info: Toate melodiile din jocurile cu Mario, că au fost multe, har domnului, au fost compuse de compozitorul japonez Koji Kondo, iar în jocurile în care Mario vorbeşte (de la Super Mario 64 încoa') vocea lui Mario este făcută de actorul Charles Martinet.
Şi de azi nu mai pot pune buton de like din cauza Facebook-ului pulii. Aşa că dacă ţi-a plăcut dă like pe pagina postării, că acolo îs nişte butoane non-facebuciale.

Precizie

Banc:
"La un proces al unui viol ajunge o bătrânică. Stă ea cuminte în sală când oamenii încep să vorbească:
-Am văzut-o pe reclamantă ieri pe stradă.
La care baba: 
-Ţe zîsă, maică?
-Că s-au văzut pe stradă, răspunde unul.
-Aaaa...
Şi continuă: 
-Şi am vorbit cu ea.
La care baba, din nou: 
-Ţe zîsă, maică?
-Că au vorbit.
-Aaaa...
Şi continuă:
-Dar nu m-am atins de niciun fir de păr de-al ei!
La care baba:
-Oooo... Ţe preţizie, maicăăă!!

Average morning schedule.

Vreau să spun că am un program foarte bine programat dimineaţa şi că sunt morocănos ca naiba, tot dimineaţa.
*Sună ceasul* Ugh, oare cine mă sună noaptea? Mă-ta, iar e dimineaţă?! Eh, e 6:30. No, dar ceasul ălalalt zice că e 6:28. Încă un minut... bine, două!... *sforăit* Hă, am aţipit. 'Mnezăule, e 6:33... încă oţâră... 6:38. No, hai că mă ridic. Da mi-i aşe leneee! Mai stau, bine... 6:44, hai că plec. Mă ridic, îmi iau halatul, telefonul şi plec în bucătărie.
-Mama, ce-i asta aci?
-Omletă.
-No, dice? Nu-mi trebe.
-Păi no, nuştiu, lasă...
Mă fac că n-o văd. Deschid frigiderul. Brânzicăăă! Bun-bun! Dar, unde sunt roşiile? Nu mai sunt. Fu' pe mă'. Castraveţi. Bine. *mestecat*... Futu-i, e 6:58! Merg în baie, mama se machiază, ca de obicei.
-'Neaţa. Ieşi.
-Bine, bine. Stai că mai am de mă dat cu rimel.
-Dă-l naibii. Du-te din baie!
-Da, stai, mai am pe un ochi.
-*Imediat ţi-l scot, ca să nu-l mai ai* No hai, no! Du-te la altă baie, sau la uşă la intrare sau în altă oglindă!
-Bine, bine, stai că ies.
-Aleluia!
O privesc morocănos cum iese din baie. Nu mai este pastă! Fu' pe mă' din nou. Storc tubul, mai iese ceva pastă. -MAMĂĂ, NU MAI AVEM PASTĂ!!! După ce termin, merg din nou în cameră, să mă schimb. Oh, uite, e 7:10! Grăbeşte-te, Mirceaaa! Blugi, bifat. Tricoul alb, bifat. Hanorac, bifat. Fu' pe mă' de trei ori. Mi-s murdare şireturile la şuzi. Tre' să le schimb. ...după ce le schimb...  7:18! Mnezău, iar pierd autobuzul. Fă-ţi ghiozdanul. Istorie, am. Română am. Mate, AM!! Fu' pe mă' numărul 4. Bio am. Fizică am. Penar: stilou, pixuri, creioane. Bani, telefon pe silent, chei, ş-atât. Plec. Când ajung la poartă... Bag pula, mi-am uitat mâncarea. Bine, nu mă mai întorc, lua le-ar dracu' de superstiţii. Oh, uite, a venit autobuzul. (fugind): Stai neneaaaaaa!!!...
                                                             ...sfârşit.

Concurs - Sărbătorile mari.

Am pregătit postări epice pentru toată săptămână, aşa că stay tuned.
Cu toţii ştim că cele mai îndrăgite sărbători sunt Paştele şi Crăciunul. Deci cred că deja ştiţi tema concursului de azi. Paşte vs. Crăciun. Scopul câştigătoarei este să demonstreze că e cea mai îndrăgită sărbătoare.

RUNDA 1 - General

Adică despre ce e vorba, când se ţin.

• De Crăciun vorbim de o naştere impresionantă, sub cerul liber, undeva în Palestina a unui băieţaş numit Gizăs care "a venit să ne mântuie". Amin. De Paşte, acelaşi Gizăs este supus unor chinuri groaznice, i se bat cuie în mâini şi pticeoare, în piept şi în altceva, şi moare bătut în cuie pe o cruce.

• Crăciunul pică pe 25 Decembrie şi aduce muuulte cadouri, şi e aşteptat de multă lume. Paştele nu au dată fixă, şi uneori sunt de mai multe ori pe an, depinde de religie. Şi vin foarte repede.

FINALUL RUNDEI: CRĂCIUN - +3p. ; PAŞTE - +1p.

RUNDA 2 - Obiceiuri

Adică cât de 'enjoyable' sunt obiceiurile de sărbătoare.
• De Paşte se cântă sobru, morbid, despre morţi şi morminte. De Crăciun se cântă despre Moş Crăciun şi prietenii săi.
• De Paşte mergi la înviere, meri de iei lumină şi papi vin cu linguriţa. De Crăciun mergi la colindat treaz-lumină, şi "papi" vin cu damigeana.
• De Paşte ciocneşti ouă, de la care, inevitabil ţi se face rău de supradoză şi eşti trist. De Crăciun ciocneşti pahare, ţi se face rău şi de la alea, dar eşti oricum vesel!
• De Paşti mănânci un fel de zeamă acră care are oase de bee-ee! în ea şi eventual un cap de bee-ee! mort care se uită la tine cu nişte ochi siniştri. De Crăciun mănânci un fel de animal, numit porc, gătit în zeci de feluri. Eu, cel mai bine agreez Sarmalele bunicăi.
FINALUL RUNDEI: CRĂCIUN - +4p. ; PAŞTE - +0p.

RUNDA 3 - Mascotă şi mediatizare

Adică cât de mult se vorbeşte despre ele şi cine le reprezintă.

•Crăciunu e "condus" de un moşuleţ dolofan şi drăguţ, Mos Crăciun, care ne aduce cadouri mari şi multe şi ne iubeşte pe toţi, şi toţi copii mici cred în el, şi stau în limbă după el. Paştele sunt reprezentate de un mit urban, nuştiu de unde a apărut şi ăsta, numit Iepuraşul de Paşte. El aduce cadouri doar câteodată, şi ele sunt nesemnificative, mici, nici nu se pot compara cu cele ale moşului. El e un vierme pe lângă Moş.

• De Crăciun vedem la TV mii de filme gen 'Cum a furat Grinch Crăciunul', 'Singur Acasă X', şi emisiuni caritabile numite 'Moş Crăciun Există!' sau 'Şi eu cred în Moşul!' şi produsele de crăciun apar din Noiembrie pe rafturi şi e atmosfera aia plăcută când ninge şi e mega-luminat tot şi peste tot auzi colinde şi 'All I want for X-mas is you!' şi tot. De Paşte vedem acelaşi 'Iisus din Nazaret' sau 'Patimile lui Iisus' jucat pe toate canalele, dar cu actori diferiţi. E un film cu mult sânge şi shit. Nu auzi nicăieri colinde şi cântece îmbietoare. Dic la ei!

FINALUL RUNDEI: CRĂCIUN - +4p. ; PAŞTE - +0p.

SCOR FINAL: CRĂCIUN: 11 puncte

                        PAŞTE: 1 punct

Deci, după cum sigur vă aşteptaţi de la început, Crăciunul câştigă detaşat. Dacă credeţi că nu am judecat bine, sau aveţi ceva de adăugat, avem cutie de comentarii. Dacă ţi-a plăcut, poţi da like.

Frustrant ep. 7 - Părinţii ăştia

Da, se pare că am întâmpinat un bug pe blog, primul până acum, şi se face că pe pagina de pornire nu apare/apărea, nuştiu dacă se fixează, decât ultimul post, şi restul va trebui să le cătaţi în arhivă.
Am primit o cerere de frustrant, despre părinţi. Ilarie, sper să te satifac. :))
Păi, ce pot spune? Părinţii sunt aşa cum sunt, fiecare are felul lui să te streseze, să te scoată din pepeni, sau să te alinte, să te liniştească. Voi lua totul pentru cazul meu.
Întâi, partea bună, apoi intrăm în 'Frustrant'. Ştim cu toţii că părinţii sunt cei care ne dau viaţă, care au grijă de noi, dar uneori exagerează. Gata cu partea bună, încep frustrările. Am zis că au grijă de noi. Pe mine, personal, grija asta mă sufocă. Adică, ies cu prietenii. Dacă merg într-un loc fix, telefoanele vin cam din juma-n juma' de oră. Dacă merg nuştiu unde, mă sună din 10 în 10 minute cu următoarele întrebări:
 "Ce faci? Unde eşti? Da? Cu cine eşti? Da şi ce faceţi? No, şi la cât vii? Să nu mai stai mult, bine? Te aştept. Paa!"
Câh. Asta e în cazul mamei; cu tata e altă treabă: mă întreabă unde merg, dacă mai vine cineva (nu întreabă cine), cât stau. Dacă vede că depăşesc timpul pe care l-am zis, mă sună şi-mi zice să nu mai stau mult. Când oi ajunge acasă, Dumnezo' cu mila.
Alta. De şcoală. 10 pe linie la civică, 10 pe linie la desen, 10 pe linie la tehno, 10 pe linie la muzică, 8 şi 9  la mate şi română. Hopa, mama are probleme cu asta!
"- Mamă, am luat un 8.
- O_O" LA CE?!
- La mate. ^_^ (Io, ăla fericit că am luat 8 la mate)
- *dă mărunt din buze* ...
- No ce?! Că dară-i bine.
- Daa, siigur că-i bine pentru tine. De acuma gata cu calculatorul, şi televizorul câtva timp. Pune-te pe învăţat.
- Daa, sigur... (Aşe relaxat, las' că fac eu cumva să copiez, şi mi-l scot.)
- SIGUR!! Că dară tu iei opt azi, iei opt mâine, iei opt tătă ziua şi ajungi la Agricol şi îi vai de viaţa ta după aia, şi n-oi sta io să am grijă de tine tătă viaţa mea.
- *meri tu de-aici* "
În schimb, iată varianta discuţiei cu tăticu':
"- Bă tată, am probleme.
- Ce-i?
- Am luat un 8.
- La?
- Mate. *suspin*
- Lasă, dă-l naibii, că se scoate, dară."
Şi încă una. Merg la ziua lu' nuştiu cine. Nu contează, o iau general acuma. Înainte să plec, mereu mama zice: "- Să nu bei, că şti că aflu io şi te prind!
(În gând) - Dară, mă prinzi de _|_"
Şi tata: "Distracţie plăcută!". Că oriunde este băutură este şi bunăvoinţa mea de a degusta... câţiva litri. Sau, ceea ce face să mă dispere, uneori apare şi ea printre noi, chiar când nu e momentu'. Şi când o văd merg la baie şi bag un pachet de gumă în gură. Să nu simtă nimic. Vine, mă cheamă până afară şi zice:
"- Ai băut, ai fumat! Ştiu eu sigur! SUFLĂ!
- *suflu*
- *adulmecă* Ai gumă la tine! Deci ai fumat!
- N-am fumat! Pe cuvântul meu! JUUURRRRR!!! (Fie că am făcut-o sau nu.)
- Bine, bine. Dacă fumezi vreodată, eu aflu şi te prind, ştii, şi nu mai mergi nicăieri.
- Bine, pa."
Cu tata, de altfel, el mă sună o singură dată:
"- Ce faci Mircea? Te distrezi? No, fain. Ai agăţat ceva? No, hai, că te las, poate ai treabă. PA!"

Gata, că eu aici am scos doar părţile proaste. Zilele următoare, concurs între mama şi tata, şi poate un alt concurs.
Did you like this post?